Cartea și turma

Ieri a fost sărbătorită Ziua Internationala a Cartii. Auzisem deja de vreo săptămână de organizarea unui eveniment în Centrul Vechi din București cu acest prilej și mă gândeam că în plan cultural și educațional, poate fi unul dintre cele mai reușite. Aveam așadar așteptări mari pentru un eveniment aflat la începutul său pe plaiurile mioritice. Se pare însă că am greșit toate calculele…

Să vă spun mai întâi ce s-a întâmplat la fața locului. Ieri, în jurul orei 19, pe strada Lipscani încă se așeza covorul de cărți dispus aproximativ pe o lungime delimitată de străzile adiacente Eugen Carada și Smârdan. Zona „covorului” era restricționată publicului care se forma și se dezvolta în juru-i. Toate păreau bune și frumoase. Auzisem în trecere că vor fi dăruite cărțile gratis, dar eu așteptam cel mai mult momentul înserării și iluminării cărților. Am plecat și am revenit mai târziu pentru a savura încheierea unui eveniment frumos.

În jurul orei 20:30, mulțimea era considerabil mai mare, iar în aer mustea o agitație, o așteptare a ceva ce mă depășea sau nu înțelegeam eu prea bine. Și dintr-o dată s-a dezlănțuit. Panglicile care încadrau covorul de cărți au fost date la o parte iar masa de oameni s-a năpustit avidă asupra cărților de pe asfalt, astfel încât, în nici 5 minute, toate au dispărut de pe jos. Locul s-a preschimbat, în mod fulgerător, într-o mișcare browniană de indivizi, care, după ce și-au făcut plinul de cărți, acum căutau o ieșire, îmbrâncindu-se unii de ceilalți. Și s-a terminat.

Întâmplarea în sine merită câteva explicații. Mai întâi de toate, trebuie să spun că așteptările mele se conturaseră în felul următor: se va lăsa seara, cărțile se vor ilumina, iar organizatorii vor ieși la un moment dat printre oameni și vor împărți din ele. Acesta a fost primul meu calcul greșit! Apoi, trebuie să afirm că pentru o națiune a cărei educație este praf, îmbulzeala pentru cărți-gratis este cel puțin dubioasă! În mintea mea am nutrit speranța că indivizii care vin la un eveniment dedicat cărții sunt ceva mai ciopliți și mai ordonați. Al doilea calcul greșit! Peste toate acestea, m-am gândit că organizatorii nu au de gând să creeze în mod deliberat o întărâtare a mulțimii, însă și acesta a fost un calcul greșit!

Ce s-a întâmplat de fapt este că majoritatea persoanelor care se afla ieri la evenimentul pentru Ziua Internationala a Cartii nu a venit pentru carte, ci pentru cartea-gratis. O diferență enormă care vorbește despre mentalitatea gregară românească, cum a numit-o Constantin Rădulescu-Motru. Puteau să dea gratuit coase sau castroane de lut și la fel s-ar s-ar fi întâmplat. Este un fel de gratis-manie care se observă peste tot, ca să nu mai menționez de momentele în care se deschide un nou hipermarket sau orice magazin de retail în țară. Adică nu te interesează deloc produsul, dar dacă e gratis, trebuie să-l iei, la naiba!

Toată întâmplarea este un exemplu perfect de spirit de turmă, care iată, spre surprinderea mea anterioară, s-a produs și pentru cărți – avangarda oricărei forme de cunoaștere. Totuși, în ciuda acestei mase de oameni descrisă mai înainte sunt sigur că au existat și persoane realmente interesate de cărți, care au venit acolo fie pentru că nu își pot permite să cumpere cărți, fie că au considerat, poate ca mine, că tot evenimentul va avea o anumită structură până la sfârșit.

Ca să nu mai lungesc, cred că evenimentul pentru Ziua Internationala a Cartii de ieri, din București a fost într-un final unul de prost gust. Iar dacă organizatorii au plănuit îmbulzeala de la bun început, atunci este cu atât mai grav. Iar dacă nu au plănuit, înseamnă că nu au studiat deloc mentalul românesc, ceea ce este de-a dreptul rușinos. Trăiască viforul consumerist!