Mizez pe fond

Mă interesează oamenii, ca indivizi, în aceeași măsură în care mă interesează și societatea. Scriu despre trăsăturile oamenilor și despre tendințele sau aspectele mai puțin observabile din societate, încercând să reliefez dintr-o perspectivă de ansamblu ceea ce cred că are importanță în prezent.

În ceea ce ofer spre citire se regăsește opinia personală, subiectivă asupra lucrurilor și este una de fond și formă totodată. Și cum ar putea să nu fie subiectivă? Obiectivitatea este doar un efect al subiectivității până la urmă, un fel de păcălire dulce de sine, atunci când credem că avem capacitatea să ne exonerăm de ceea ce numim realitate, când de fapt noi ne „mișcăm” în și prin ea.

Opiniile mele sunt românești, aceasta însemnând că trăiesc în România, mă preocupă și scriu despre societatea românească actuală. Scriu despre caracteristicile oamenilor din această țară și încerc să prezint problemele de fond tipic românești, așa cum le văd a fi. Aceasta nu înseamnă că ignor înfățișările universal valabile, pentru că în definitiv se regăsesc pretutindeni, atât la nivel individual, cât și social.

Nu încerc să mă grăbesc niciodată atunci când abordez un subiect, fiindcă înainte de a-l așterne pe foaia digitală trebuie să-l descos, să-l probez și să-i înțeleg existența fundamentală. În preambulul de stare a unui articol îmi sunt necesare atât emoția cât și rațiunea în egală măsură.

Încerc să găsesc un tâlc la lucrurile și întâmplările pe care le observ în fiecare zi, reducându-le la esență. E un fel de filosofie minimalistă.

Când scriu, mizez pe fond, nu doar pe formă.