Case albe, oameni gri

Opusul binelui e apatia

În Viena am văzut un om care-și vopsea casa. Schimba culoarea verde, care de altfel părea curată, nouă, cu un indigo frumos, viu. M-am gândit atunci imediat la expresia neaoșă conform căreia „omul sfințește locul”. Culmea este că expresia românească se potrivea mai bine la austrieci decât la noi. De multe ori, când mă uit de sus peste București simt Citește mai departe

Descoperind Viena (ultimele trei zile)

Pe 2 aprilie am ajuns în vizită la un muzeu cu adevărat excepțional, Uhrmuseum (Muzeul Ceasurilor). M-am regăsit în fața unei pleiade de orologii de tot felul, din cele mai vechi epoci, de când oamenii au căpătat obsesia de a măsura timpul. Acolo am văzut și cel mai mic ceas cu pendul din lume dar și cele mai mari și Citește mai departe

Descoperind Viena (a șasea zi, a șaptea seară)

Ziua de 1 aprilie nu a fost nicio păcăleală, ci doar o zi incredibil de frumoasă care a început cu Belvedere. Belvedere a fost în secolul 18 reședință a prințului Eugen, desfășurându-se pe o porțiune oarecum lină și în urcare de la Belvedere Inferior către Belvedere Superior. Între cele două clădiri se află un spațiu minunat de promenadă, începând de Citește mai departe

Descoperind Viena (a cincea zi, a șasea seară)

Miercurea dimineață am pornit la plimbare prin cartier, unde la fiecare colț de stradă, în apropierea vreunei intersecții, există câte un market Billa. M-am gândit că a fost o strategie strălucită de a aduce marketul mare, de la marginile orașului (de obicei; așa este și la noi ) în spațiul mai mic, dar mult mai profitabil, de la fiecare câțiva Citește mai departe

Descoperind Viena (a patra zi, a cincea seară)

Unde este a treia zi și a patra seară mă veți întreba. Ei bine, în acea luni am fost la Bratislava, care nu este decât la vreo „câțiva pași” de Viena, dar despre aceasta voi vorbi ulterior. Așadar, marți mi-am început dimineața aproape de unde stăteam, pe Hauptstraße, la Cafe Beidermeier, o cafenea banală, de „cartier”, unde m-a servit o Citește mai departe

Descoperind Viena (a doua zi, a treia seară)

Duminică aveam „abonare” la Zoo. Sincer să fiu, a fost a doua oară când am mers la o grădină zoologică, prima oară fiind pe la câțiva anișori (eram în generală cred), când am vizitat Zoo-ul din București, de unde am rămas cu sechele emoționale mult timp, din cauza stării precare observabile a animalelor care erau ținute acolo; pur și simplu Citește mai departe