Curioasa eră a consumerismului

Foto originală: malcolmallison.lamula.pe

Trăim într-o prea plină societate de consum. Consum-erismul ajunge astăzi să determine cele mai multe aspecte ale vieții noastre sociale, fie că vorbim de bunuri perisabile, sau nu. Marile companii produc tot mai mult, noi consumăm tot mai mult, iar resursele tuturor produselor par că sunt inepuizabile.

Fordismul și consum-erismul

Denumit așa după Henry Ford, care a introdus producția pe bandă rulantă a automobilelor,  fordismul este teoria pe care se bazează sistemul socio-economic modern de producție în masă. Este practic chintesența societății de consum în care trăim, iar corporațiile transnaționale sunt motorul acestui sistem de producere în masă de bunuri.

Pe măsură ce omenirea devine mai nevrotică, tinde să consume din ce în ce mai mult, determinând totodată apariția unor nevoie artificiale și prin urmare, crearea unor produse care să suplinească acele nevoi. Însă acest fenomen este reciproc: companiile mari se străduiesc să inventeze nevoi noi pentru produse noi, dar de fapt total inutile și de multe ori stupide, ca să fiu sincer, după cum puteți vedea și în imaginile de mai jos (preluate de pe: thisblogrules.com).

Ce se întâmplă cu toate aceste produse? Evident că sunt aruncate și probabil că vor fi înlocuite de alte porcării – mai mult plastic de ars, mai multe substanțe mortale eliberate în aerul pe care îl respirăm. Însă există și acele produse durabile în timp și aici lucrurile devin interesante.

Piele și kola

V-ați întrebat vreodată câte bovine sunt în lumea asta? Sau oi, sau capre sau porci? Sau câți copaci de kola sunt și în ce regiune? Sunt întrebări ciudate, dar aveți puțină răbdare, fiindcă nu sunt lipsite de sens.

În fiecare zi consumăm alimente de orice fel. În urbele mari, de cele mai multe ori mâncăm și bem în oraș, fie că suntem nevoiți, fie că este un capriciu, fie că ieșim cu cineva la un restaurant sau pub. Consumăm și junk-food și băuturi răcoritoare și bere și ce mai vreți voi, fiindcă noi ăștia aproximativ 51% din populația lumii care trăim în urban asta facem. Ne îmbrăcăm în haine și pantofi de piele, purtăm bumbac sau lână și consumăm hamburgeri și sucuri cu diferite arome. De unde vin toate acestea și câte resurse mai există ca să fie produse toate acestea?

Pentru anul 2012 se estimase că producția de piele va depăși aproximativ 1,700 de km2 și nu pot să nu mă întreb de unde atâta piele? Câte animale să există în lume, care să fie sacrificate de corporații pentru a produce atâtea bunuri din piele, fie că ne referim la încălțăminte, fie la haine? Dar pentru hamburgeri și tot ceea ce găsim într-un market modern la secțiunea Carne și preparate din carne?

Nucile kola, fructele copacului cu același nume se găsesc în mod nativ în pădurile tropicale ale Africii. Din miezul acestor nuci se fabrică băuturile răcoritoare specifice. Știați că dacă ar fi adunată toată cantitatea de băutură Coca-Cola produsă vreodată, apoi aranjată în sticle, în linie, ar parcurge drumul dintre Pământ și Lună de peste 2000 de ori? Cu milioane de produse pe bază de cola vândute anual, eu mă întreb cum mai rezistă copacii aceia.

Mitul resurselor

Este important să conștientizăm că resursele planetare nu sunt inepuizabile. Este și mai important să conștientizăm că multe dintre resursele bunurilor produse s-au epuizat! Unde să mai existe atâtea resurse pentru a hrăni populația lumii, unde să mai existe atâția copaci de kola pentru a produce anual milioane de băuturi răcoritoare? Și așa mai departe. Sunt întrebări pe care trebuie să ni le punem, indiferent de statisticile oficiale.

Foto: philebersole.wordpress.com

Și atunci se pune problema în felul următor: dacă nu folosesc anumite resurse pentru anumite bunuri, atunci ce folosesc? Iată o întrebare la care nu am un răspuns, deși îl intuiesc.

 

Consum-erismul modern determină artificialitatea lumii în care trăim. Din mai multe puncte de vedere, noi, cu toții consumăm artificialul și mai mult decât atât, năzuim spre artificial. Și poate într-o măsură atât de mare suntem înconjurați de artificialități, încât nu mai putem dibui naturalul, dar nici nu suntem încurajați să facem asta.

Acest articol nu este o pledoarie pentru ecologie sau pentru vreo mișcare de protejare a mediului. Acest articol este un simplu discurs în mod interogativ asupra unei stări de fapt a lumii.

2 gânduri despre “Curioasa eră a consumerismului

  1. Pingback: Curioasa era a consumerismului | BunDeCitit.ro

  2. Pingback: Visul american: ultimul imperiu? | Ganduri si Nuante

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*