Descoperind Viena (a patra zi, a cincea seară)

Unde este a treia zi și a patra seară mă veți întreba. Ei bine, în acea luni am fost la Bratislava, care nu este decât la vreo „câțiva pași” de Viena, dar despre aceasta voi vorbi ulterior.

Așadar, marți mi-am început dimineața aproape de unde stăteam, pe Hauptstraße, la Cafe Beidermeier, o cafenea banală, de „cartier”, unde m-a servit o doamnă destul de înaintată în vârstă. Interesant a fost faptul că, în timp ce îmi savuram cafeaua, au mai sosit vreo doi clienți cunoscuți pentru respectiva doamnă. Mi-a plăcut ideea cu această cafenea, unde majoritatea clienților sunt „de-ai casei”. După matinala „împrospătare” am pornit-o către Donau Insle (Insula Dunării), căci deh, sunt dunărean de la Turnu Severin and proud of it :P și trebuia să văd cum arată Dunărea de acolo. A fost o plimbare frumoasă pe un pod pietonal ce traversa valurile, unde nu te deranja nimic decât vântul ce-ți zburlea părul lung în toate părțile. Am stat câteva ore bune, privind Dunărea, imensa Biserică Anglicană din depărtare, micul oraș de distracții dintr-o latură și oamenii ce păreau că au viața mult mai relaxată, mai lipsită de tumultul cotidian cu care ne-am familiarizat atât de mult în Bucureștiul acesta. Într-un târziu am pornit-o spre centru, către Hausdermusik.
Hausdermusik este un muzeu incredibil dedicat muzicii. O grămadă de „gadgeturi” interactive, demonstrații științifico-psihologice despre sunet, posibilitatea de a-ți înregistra propria creație și chiar de  a dirija faimoasa Filarmonică din Viena au făcut din orele petrecute la acest muzeu o experiență de neuitat.
Seara am luat masa în oraș, împreună cu alți amici și deși era celebru șnițelul vienez, eu am optat pentru niște delicioase de spaghetti carbonara with no regrets. A fost prima oară însă când am încercat o bere brună dulce și sincer să fiu nu mi-a prea plăcut. Berea e bere și nu se discută!

Va urma…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*