Toți oamenii mint, spune personajul Gregory House din serialul House M.D. Există o balanță care se înclină diferit pentru diferite comportamente, uneori mai mult spre minciună, alteori mai mult spre adevăr. În vreme ce pentru unii oameni este esențial să fie sinceri în tot ceea ce spun, mai ales ce fac, pentru alții este o condiție de supraviețuire minciuna, oricât de nevinovată sau vinovată ar fi. Noi ceilalți, majoritatea, suntem pe linia de mijloc și amestecăm uneori ingenios, alteori mai puțin ingenios minciuna cu adevărul și asta e viața noastră de la un capăt până la celălalt. Eroarea intenționată este o necesitate a trăirii (așa cum am învățat-o) la fel cum este și sinceritatea. Și desigur există și extremele, oameni care nu pot sau cred că nu pot minți și oameni care nu pot spune adevărul sau cred că nu pot face asta. Ce vreau să spun este că aceste două feluri de exteriorizare în societate sunt două fețe ale unei monezi care reprezintă ființa noastră și de fiecare dată când apelăm la câte una dintre ele, omițând-o pe cealaltă, noi, devenim tot mai divizați interior. Dincolo de adevăr (social) și minciună, dincolo de bine și rău, noi, oamenii, suntem ființe capabile de o conștiință înaltă a sinelui, suntem capabili să vedem totalitatea lumii în care trăim, pentru că doar din acel punct, unde nu mai există unghiuri, unde nu mai există împărțiri, unde nu mai există conflict, doar din acel punct putem vedea libertatea. Iar în libertate există un sens al lumii, unicul, care dizolvă orice dualitate. Am scris acest articol ca un omagiu la serialul menționat la început. Vi-l recomand. V-aș recomanda și cartea „Despre secret și societatea secretă” de Georg Simmel, dar probabil că filmul e mai accesibil.
httpv://www.youtube.com/watch?v=toC2oVsprZc&feature=related