Nopţile devoratorilor de seminţe

Este cu adevărat o plăcere să mergi noaptea, nu foarte târziu, nu foarte devreme prin Bucureşti. De cele mai multe ori străzile sunt pline de… oameni. Fiecare parc freamătă de lume şi agitaţie de vară. Da, e cald, foarte cald şi opţiunea logică a celor mai mulţi este să iasă dintre cei patru pereţi în natură sau între alţi patru pereţi care bubuie de muzică. Dar să rămânem la verde… Sunt persoane care-şi plimbă câinii, persoane care pur şi simplu se plimbă (îndrăgostiţi sau nu neapărat) şi persoane care practică diferite sporturi chiar şi la acele ore: alergat, tenis de masă, fotbal, ş.a. probabil. Acum nu ştiu dacă mâncatul seminţelor ar trebui să-l includ la secţiunea sport sau la secţiunea „speciale”, fiind o preocupare mintală intensă, dar cu siguranţă este observabilă de multe ori şi în locurile cele mai neaşteptate. Este cu adevărat o plăcere să vezi covoare de coji de seminţe pe care unii cu simţ estetic mai dezvoltat – presupun – l-au aşezat sub tălpile lor sau chiar peste. Mda… căldura te determină să alegi metode diferite de a te răcori, ori se pare că nişte coji de seminţe ţin răcoare la picioare. E cu adevărat o plăcere să mă întorc acasă la acele ore – frumoase de altfel vara – şi să văd în cartier diferite astfel de covoare din loc în loc, în culori de negru sau alb, în funcţie de preferinţele „devoratorilor”, să aud o pirandă cum îşi strigă puradeii, să aud un microbist semi-treaz cum înjură echipele de fotbal detestate şi să văd „bă-eţii” de cartier (cu accentul prelungit pe e), toţii cum se bălăcesc în coji de seminţe. Cred din tot sufletul că acest lucru îi relaxează nespus de mult. În mod curios, nişte porci dintr-o curte mai îndepărtată care până nu demult se scăldau în noroi ca să se răcorească, se uită stupefiaţi la toată această paranghelie. Probabil se întreabă…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*